lost in words and funny stories

[Ian Richter]

• O mişcare printre copaci îi atrase atenţia băiatului şi Jack se ridică de pe buştean cu bagheta în mână. Primul său gând fu să Dispară, însă vanitatea lui îl opri. Richter-ii nu erau laşi, nu-i aşa ?
  Privi intrigat cum un căţel husky mergea concentrat cu o cutie în gură. Câinele părea să fie complet neinteresat de Jack, deşi îi aruncase o privire cumva dispreţuitoare. Părea 'în misiune'.
  Jack aproape că râse la acest gând şi se destinse uşor, lăsând bagheta puţin mai jos. Căţelul trecu de el şi se afundă printre copaci. Curios, Jack începu să meargă după el, hotărât să afle dacă mai era cineva acolo.
  Da, putea fii o capcană oribilă, iar Jack probabil că va regreta în curând prostimea lui.
  Însă era mult prea palpitant ca să se întoarcă acum. Venele îi pulsau parcă de curiozitate şi frică, iar acum parcă se aştepta ca, atunci când căţelul se va opri, să dea peste ceva monstru cu zece capete, imens şi scuipând foc.
  Aşa că fu puţin dezamăgit când văzu o puştoaică şatenă, luând cutia din botul căţelului şi începând să vorbească cu el.
  Jack oftă şi îşi dădu ochii peste cap, gândindu-se că toate astea erau vina tatălui său şi că probabil a înnebunit după cât se gândise la prostiile luil.
  - Drăguţ căţel, spuse Jack, hotărându-se brusc să iasă la lumină.