Colin needs to shut up now.

[Klaus Baudelaire]

• Yseult se gandi daca sa manance ceva, insa felurile de mancare care se serveau astazi nu erau chiar printre preferatele ei. Tocmai se intreba daca sa se duca in curte, de unde vremea ploioasa reusise sa izgoneasca toti elevii, cand Sefa Casei i se adresa. La inceput nu crezu ca vorbeste cu ea, insa cum nimeni altcineva nu mai parea atent la ei, era clar ca despre ea era vorba. Lys avu nevoie de cateva secunde de gandire. De cand venise la Hogwarts, nimeni nu o bagase in seama, pentru ca toti credeau ca a venit de la vreo scoala de corectie, si nici ea nu se obosea sa vorbeasca cu ei. Nu o durea deloc ca nimeni nu-i urase bun venit, si in general, era o fire solitara si instrainata de lume. Cercul ei de cunostinte era destul de restrans, insa cel putin stia ca se putea baza pe prietenii pe care ii avea.
  "Cum o fi", murmura ea, dand din umeri.
  Jocul de sah i se parea destul de plictisitor, insa nu vroia sa inceapa conversatia spunand asta.
  "Eu sunt...", incepu ea, dar facu o pauza, nesigura. "Lys", continua,accentuand 's'-ul final, folosindu-si numele care ii placea cel mai mult, pentru ca in franceza insemna crin. Crinii, totusi, nu erau florile ei preferate, insa capacitatea lor de a ucide persoaneel care dormeau cu ele in camera se parea fascinanta.