Be careful.

[Ryan Wagner]

• Se rezema de unul din peretii coridorului, uitandu-se la torta care ardea. Se plimbase ceva vreme, dar tot plictisit era. Niciodata nu putea face ceva care sa-l multumeasca. Pur si simplu, nu-l multumea lumea din jurul lui, la fel si toate lucrurile. Toti erau enervanti, te sacaiau cu diferite prostii de iti venea sa le arunci cu ceva in cap. De mult timp gandea in acest fel, dar tinuse tot in el, refuzand sa se razbune pe oricine. In acest ritm, numarul populatiei de pe glob sau al elevilor scadea. Pufni scurt, apoi se scotoci prin buzunar cautandu-si telefonul. Era ora 12 noaptea, dar era sambata. Putin ii pasa ca se intalnea cu vreun profesor sau cu vreun elev. In acea seara nu avea chef de absolut nimic, si nu prea avea sperante ca totul se va imbunatati prea repede.
  
  Injura printre dinti atunci cand vazu ca telefonul i se stinsese din cauza bateriei consumate. Si inca o data, uitase sa-si bage telefonul la incarcat. Injura printre dinti, apoi il baga inapoi in buzunar. Isi continua asa-zisa plimbare de-a lungul coridorului, fara sa se uite pe unde merge, nesesizand ca urma o frantura la dreapta. Era cat pe ce sa dea cu capul in zis daca nu se trezea la realitate, un lucru cam necunoscut pentru el in ultimele zile. Isi trecu mana prin parul saten, apoi din plictiseala, necaracteristica lui, incepu sa fredoneze o melodie destul de ciudata. Isi scutura capul, apoi realiza ca gradul de plictiseala era mult mai mare decat si-ar fi imaginat el vreodata. Toti elevii respectau regulile si dormeau sau stateau in camera. In concluzie, el era singurul care nu respecta regulile.