i can wait

[Colin Hawkeye Rovson]

• Rasufla usurat, convins pe deplin ca nicio scena demna de filmele horror nu avea sa se intample. Palmele Soimului se unira cu un pocnet surd.
  " Vai, domnisoara Arly, dar cum de am uitat de aceasta regula nescrisa?" intreba el pe o voce ciudat de ridicat, oarecum cam sasait. " Cand nu stii unde sa te duci, ori te duci peste tot, ori nu te mai duci nicaieri. Mi se pare normal! Asa ca hai sa vedem unde duce tunelul din spatele portretului profesorului Crimble. "
  Ranji spre ea, refuzand sa se gandeasca la oboseala. Poate ca aveau sa faca vreo prostie la un moment dat si atunci intervenea adrenalina. Si in plus, nu era atat de obosit incat sa se refugieze in pat si sa doarma. Probabil ca acum ar fi stat intins si si-ar fi omorat degetele pe cateva jocuri video. Mda, asa i se parea cel mai corect.
  Ridica din sprancene spre micul pachet verde. Nu stia ce erau chestiile alea, dar cel mai probabil erau comestibile. Se uita lung la ele, de parca astepta sa vada cand o sa sara ceva din ele si o sa-l atace. Insa cum asta nu se intampla, incerca sa se gandeasca la 'ametitoare' si alte 'pocnituri' de genu'. Ei bine, foarte ciudat, intr-adevar! Colin se uita inapoi la Arlin, ca si cum ar incerca sa-si dea seama daca poate sa atinge sau nu micutele pastilute. El nu mai vazuse asa ceva, dar era curios. Cu miscari ezitante, lua una si se mai uita o data la ea, inainte sa o bage in gura. Il izbi gustul dulce, usor mentolat. Era o combinatie pe care nu-si amintea sa o fi incercat.
  " Ce sunt?" se trezi intreband.