This last of dear October's days

[Ema Snow]

• Ema ii raspunse de asemenea cu un zambet larg, aratandu-si dintii intr-o maniera placuta. Pentru o vreme se gandi la cuvintele Isabellei. Din cine stie ce motiv, asta o facuse sa-si aminteasca prima ei petrecere de Halloween la Hogwarts. Pe atunci se imbracase in bufnita. Sigur nu avea sa uite vreodata asta, tinand cont cat de mult alergase dupa puful ce-i cadea de pe rochie. Zambi cu jumatate de gura. Fusese asa prostuta uneori. Doar un copil fericit care facea ocazional prostii. Nu stia unde disparuse partea asta din ea. Se simtea de parca se trezise, asa, deodata, matura si serioasa. Dar apoi se gandi ca poate nu este intotdeauna in felul asta. Ema radea si zambea si asculta poante si facea poante. Da, nu foarte des, dar oricum, era ceva. Nu conta. Se simtea bine asa cum era.
  Se uita spre Astrid si lua si ea o inghititura de suc.
  " Crede-ma, nu se poate fara dovleac la Hogwarts si nu se poate fara dovleac de Halloween. Asa ca e un dublu... dovlecesc" chicoti ea, gandindu-se la feliile de dovleac copt din care se va servi cu siguranta mai tarziu. Bunica ei facea asa ceva, toamna, in zilele friguroase. Dovleac pe soba. Cel mai bun.
  Isi arunca privirea spre masa Ochilor-de-Soim si o zari pe Rosalie. Ridica usor din sprancene, uitandu-se la tinuta ei. Categoric cineva anume avea sa fie dat pe spate. Ca veni vorba... Unde era motanul ala idiot?
  Ema facu un pas inainte, apoi se intoarse in loc. Gesticula spre Astrid, un gest ce se dorea sa fie o invitatie de a o urma fara sa o oblige. Nu de alta, dar vroia sa o salute pe Rose si in acelasi timp vroia sa nu o paraseasca pe Astrid; ar fi fost urat din partea ei. Merse usor, intrebandu-se daca Viperina o urma.
  " Rosalie Alden, vrajitoarea!" saluta Ema intr-un final, cu un zambet larg pe buze.