This last of dear October's days

[Julieta D. Thibault]

• Zambi scurt cand observa ca usa masiva se deschise si Rosalie intra gratioasa pe ea, dar apoi o pufni din nou rasul cand observa cum saliva soimeanul dupa tanara soimita care se facu apoi nevazuta la masa Ochilor-de-Soim.
  - Stiam eu ca iti vei schimba parerea dupa cum apare si Rose, deci in concluzie nu stii ce vrei. Murmura ea in cele din urma si observa ca el inca statea in loc, il impinse de la spate, zicand:
  - Dute mai! Tine-i de urat fetei si nu te mai uita ca iepurele la poarta noua! Spuse ea si il privi mustrator, defapt era "bou la poarta noua" doar ca nu avea sa-l jigneasca si schimbase putin replica.
  
  Il lasa sa se duca la aleasa inimii lui si apoi privi in jur incercand sa gaseasca figuri cunoscute, erau figuri cunoscute peste tot insa se pare ca toti aveau perechea lor asa ca se conforma sa se aseza la masa cercetasilor. Stia ca putea sa mearga si la masa profesorilor insa incerca sa poarte conversatii si cu ceilalti cercetasi, dar intr-un final observa ca masa ramase goala asa ca porni spre masa profesorilor langa Isabella, observand ca era singura la masa. Se aseza la unul dintre scaune, spunand:
  -Ti-am spus eu, va iesi cea mai tare petrecere de Halloween.