This last of dear October's days

[Colin Hawkeye Rovson]

• Tresari, readus la realitate de o voce noua. Privirea i se focaliza pe chipul celei care i se adresa. Era o straina, insa nu se putu sa nu observe o simetrie faciala cunoscuta. Asa era Hawkeye, retinand mereu si mereu tot felul de lucruri, analizandu-le la foc rapid. Doar ca sa fie sigur, arunca inca o privire spre Julieta. I se parea prea mare coincidenta ca cele doua sa semene, asa, fara motiv. Si cumva, ideea s-a a fost confirmata de felul in care tanara i se adresa Julietei. Pentru o clipa, le privi pe cele doua cu ochi banuitori, insa mai tarziu chipul i se destinse intr-un zambet prietenesc.
  " Hawkeye. Incantat de cunostinta, Ivy!" raspunse el, strangandu-i mana.
  Abia cand i-o elibera realiza ca facuse alta gafa. Cand o sa se invete ca mana unei domnisoare nu trebuia stransa asemenea mainii unui barbat? Probabil ca mama lui i-ar fi dat acum o palma zdravana dupa ceafa ca sa-i vina mintea la loc. Ii adresa un zambet scuzator tinerei, un zambet ce in curand deveni amuzat.
  " Deci, Monroe, tu si Joanne, Pirata cea teribila, sunteti surori?"
  Nu putea sa fie o coincidenta pana la urma... nu? Se intreba daca ghicise corect sau daca cineva avea sa adauge o bila neagra la numele de Rovson.