This last of dear October's days

[Ema Snow]

• Ema ii zambi Viperinei, bucurandu-se de faptul ca alesese sa o urmeze. I se parea o oportunitate buna de a lega cateva prietenii noi. Si daca era vorba de asa ceva, atunci Rosalie era genul de persoana potrivit. Ema se intelesese bine cu ea din prima clipa, iar anii ce trecusera si evenimentele pe care le infruntasera impreuna le unisera la un nou nivel. Zambetul Soimencei se largi atunci cand le auzi pe cele doua vorbind.
  " Cum o mai duci, Rose?" intreba Ema, aratand inconstient cu mana spre cizmele ei sale fara toc. Era ca un fel de gluma, amintindu-si de Noaptea de Revelion din urma cu doi ani, in care Rose o invatase sa mearga pe tocuri. Inca se intreba cum de nu primise injuraturile de rigoare, insa constientiza faptul ca Rosalie Alden era o eleganta din toate punctele de vedere.
  Motanul de Hawkeye isi facu aparitia, iar Ema se abtinu sa nu-si dea ochii peste cap amuzata.
  " Rovson" il saluta scurt, ridicand o spranceana spre el.
  Se uita rapid la Astrid si inapoi la Soimean.
  " Astrid, el e Hawkeye. Hawkeye, ea e Astrid" isi flutura mana Ema, gesticuland de la unul la altul.
  Isi goli paharul de suc si il puse pe masa, sprijinindu-se apoi usor de marginea acesteia si uitandu-se la fata zambareata a unui dovleac luminos.