This last of dear October's days

[Raizen Isildur]

• Halloween. La fel ca în fiecare an pe vremea asta, la Hogwarts se făcea mare zarvă în jurul acestei sărbători. Marea Sală trecea prin niște metamorfoze hidoase, scăldată în lumina palidă a sutelor de dovleci-lanternă sculptați în forme din ce în ce mai ciudate. Era plină de la un capăt la celălalt cu elevi ce-și ascundeau zâmbetul și încântarea în spatele măștilor de trol, dragon sau alte creaturi dubioase. Unii erau mai creativi, alții mai sumbri sau cu un simț al umorului mai „special”.
  
  Pe vremea când el însuși era elev la Hogwarts, Raizen făcea parte din categoria celor care au cele mai modeste și obișnuite costume. Nu era un excentric defel. Nu-l încânta deloc ideea că sute de oameni ar putea să-l arate cu degetul. Prea mult nu-i păsa oricum, însă îi plăcea să treacă neobservat și să fie lăsat în pace.
  
  Nici anul acesta nu făcu excepție de la regulă, ba chiar alese un costum extraordinar de banal. Era îmbrăcat ca un încuiat, cu o pereche de pantaloni scurți, roșii și un tricou negru și larg pe care scria „Immortal Technique”. Singurul detaliu mai deosebit erau lentilele de contact ce îi făceau ochii complet negri, ca ai unui om posedat, și dungile roșii, pictate în prelungirrea zâmbetului, dându-i o înfățișarea Joker-ului de pe cărțile de joc. Comparând modestul său costum cu cele din jur, arăta chiar normal.
  
  Pufni mulțumit și se îndreptă către o masă retrasă din colțul sălii, unde nu putea să-i verse nimeni băutură. Ca să ajungi acolo, totuși, era o adevărată aventură, demnă de basmele cu Harap-Alb. Pierduse șirul persoanelor care îl călcaseră pe picioare și coatelor care îl împinseră în coaste. Mai avea puțin și strângea de gât primul vampir pe care îl vedea. Nu era o problema, era câte unul la fiecare pas. I se urcă brusc sângele la cap și începu să-și facă loc cu mâinile, împingând aiuriții la o parte.
  
  Evită acele ascuțite ale unui „arici însângerat” care apăru din senin, și fără să-și dea seama, dădu peste o persoana din spatele său. Se întoarse și privi cu ochii mari o fată ce-i arunca priviri secerătoare, întinsă pe podea. Kennya. Dintre toate persoanele de acolo, fix ea. Se repezi să o ajute să se ridice, oferindu-i mâna. Aceasta îi mai aruncă o privire încruntată și se lăsă trasă în picioare. Pentru un moment, Raizen avusese impresia că o să fie blestemat chiar acolo, în mijlocul mulțimii de oameni. Bolborosi niște scuze tâmpite și așteptă fără tragere de inimă răspunsul fetei.