Child of light

[Fantine Tholomyes]

Incepusera crizele de melancolie, de care abia scapase, de care o despartise Colin mai bine zis.Acym revenisera, din nou, si ce era cel mai nteresant ca cel care ultima data i le destrama fusese cel care i le aduse acum.Era Colin, cel care se gandise ca o va face doar sa rada si sa se amuze, insa nicidecum, in nicio situatie nu va deveni un motiv de nostalgie.Avea nevoie de o mare incordare ca sa se poata impotrivi primelor accese de tristete si melancolie care se dezlantuisera chiar acum, in cel mai nepotrvit moment, anume atunci cand mintea ei ar fi trebuit sa fi e ocupata cu alte trebi mai importante: cu rezolvarea misterului si gasirea unor vesti cat de mici despre tatal sau...
Nu izbutea sa o arunce din constiinta si sufletul sau...Se facuse comod acolo si nu voia sa mai plece.Nostalgia asta era ca o boala cronica pentru Fantine.Orice mic "stimulator" din afara o readucea inapoi, facand-o sa nu mai plece degraba...
Nu mai intelegea daca era obosita sau sentimentul de vina si melancolie era cauza acelei stari teribile...O chinuiau o multime de ganduri, se invinovatea pentru ca iubea, insa incerca in acelasi timp sa isi apere fiinta, nu si sufletul pe care inca il considera prea mizerabil.Incerca sa descopere in intunericul din sufletul ei macar o mica farama de puritate, incercand sa se agate de orice mic detaliu care ar fi putut sa-i indreptateasca sentimentele...Poate nu era chiar atat de urat ca iubea?!Pote ca o iubire neipartasita nu era atat de dificila...Si pana la urma, Colin nu ar fi aflat despre ceea ce se petrecea in inima ei...Ar fi ramas aceeasii buni prieteni, fara a baga iubirea idioata a Fantinei...Era un gand bun!Chair foarte bun!

Isi dadu seama deodata ca poza pe care o luase era banuitoare, prea trist, prea meditativ si neclar...Se ridica brusc de jos si merse cu pasi inceti dar siguri spre baiat...Se aseza langa el si ii cuprinse bratul cu ambele maini mici.Il stranse cu toata puterea ei, sigur de neobservat, ca pe o jucarie de plus preferata si isi aseza capul pe umarul sau...

"Colin, iti multumesc pentru tot!" si inchise ochii...