Einevere

[Ema Snow]

• Ema ii zambi compatimitoare.
  “ Ma tem ca da, Hawk. Insa nu e cazul sa te panichezi. Am ales doar ce e posibil sa aiba vreo legatura cu portalurile.”
  Il privi derutata cand auzi felul in care respira. Era ok? Ocoli masa si ajunse langa el, observand cum se tine de picior. Piciorul drept. Piciorul cu probleme… Ah… Ingenunche pe covor si cu o miscare rapida, ii trase piciorul sus pe canapea, dezechilibrandu-l. Ii vazuse rana o singura data, atunci cand se aflase in Aripa Spitalului. Stia ca fusese o lovitura urata si stia ca avusese o mica infectie, insa trecuse peste ce era mai rau intr-o singura zi.
  “ Lasa-ma sa vad” murmura ea si astepta o aprobare. Dar nu astepta prea mult, caci ridica blugul pana aproape de jumatatea gambei. Nu foarte sus, cat sa-i permita sa vada daunele. Stramba din nas la vederea petei. Da, probabil ca va ramane un semn. Nu stia daca doar isi imagina, daca doar erau amintirile negre sau daca intr-adevar exista linia fina si rosiatica ce inconjura glezna lui Hawk, dar nu isi batu prea mult timp capul cu asta. Ii atrasese atentia pomenirea aleii Diagon.
  Soimeanca se ridica, aplecandu-se usor deasupra mesei. Putea citi foarte clar cuvantul ‘Einevere’. Suna ca un nume, insa nu era foarte sigura. Dar ii placea cum suna. Curat, nobil si elegant. Iar scrisul… Caligrafia i se parea cunoscuta. Semana cu felul ei de a scrie, doar ca era mai matur, facut mai in graba si mult mai lunguiet.