Einevere

[Colin Hawkeye Rovson]

• Prinse fara probleme valul brusc de emotie ce parea sa o acapareze pe Soimeanca. Se intreba care e legatura. Parintii lui erau din Irlanda, asa ca de ce ar afecta-o asta asa mult? Ce era, pana la urma, in neregula cu Irlanda? Exceptand, desigur, nebunii intalniti in autobuze si drogatii ascunsi in colturile intunecate. Dar pana la urma, nebuni erau pretutindeni, iar drogati si mai si. Ema isi inchise ochii, taind legatura lui Colin cu controlul ei. Asta il ingrijora, dar nu facu nimic, stiind ca atata timp cat Soimeanca vroia un moment de pauza numai pentru ea – iar inchiderea ochilor parea sa fie suficient – atunci totul avea sa fie bine. Hawk era oarecum invidios pe controlul Emei, un control care aparuse brusc, asa cum aparuse si fata dupa un an si ceva de plecatorie. Dar cum invidia intre prieteni este ori mistocareala, ori o dovada de prietenie sincera, ignora sentimentul.
  Isi intoarse atentia spre Einevere.
  „ Stii cumva cum s-a intamplat asta? Si de ce mama ta, vreau sa spun chiar mama ta, nu ea” si arata spre Emm, „ ar fi scris numele tau pe un manual de Farmece in cazul in care s-ar fi intors in timp?”
  Einevere paru destul de surprinsa de povestea asta, insa nici pe departe nu se gasi in ochii ei o scanteie de confuzie.
  „ Daca voi spuneti ca veniti din trecutul timpului meu, dintr-un timp in care eu nici macar nu ma nascusem… Presupun ca mama isi aminteste de intamplarea asta, asa cum si… Ema si-o va aminti peste ani si ani. Si e destul de posibil ca mama sa se fi intors in trecut. Au fost cateva probleme din astea in ultima vreme. Probabil a realizat ce se va intampla si mi-a scris numele stiind ca voi ma veti intalni pe mine”