little things

[Ivy Thibault]

• Nina observă fiecare nuanţă de sarcasm din vocea băiatului. Perfect, o considera proasta ! O subestima. Bărbaţii erau atât de uşor de manipulat !
  Îşi dădu părul la o parte din ochi şi aşeză mai bine pe taburetul înalt, cu zâmbetul fermecător şi prefăcut, utându-se prin oglinda geamului ca şi cum ar fii pierdută în gânduri frumoase. Băiatul îşi pierdu interesul şi începu să vorbească cu bătrânul.
  
  Nina, simţind că îi venise şansa, se ridică pe nesimţite, neobservat de cei doi care erau cu spatele la ea, şi păşi sigură şi silenţioasă până ajunse după tejghea. Acolo, se piti la pământ, calculându-şi rapid următoarele mişcări. Îşi ridică rochia pe sub care se ascundeau pantalonii scurţi din piele neagră şi luă cuţitul ascuns în teaca lipită de picior.
  
  Se deplasă încet până ce ajunse la marginea tejghelei şi aruncă o privire precaută în încăpere. Bărbaţii nu observaseră nimic. Se ridică şi fugi ca o panteră până în holul ce ducea la scările hanului şi la încăperile de sus. Se uită peste umăr şi urcă scările, evitându-le pe cele despre care ştia de dinainte că scârţaie. Cu puţin noroc, marfa pe care o lăsase Lena la barul lui Jeb era încă sub scândura de sub pat şi Evan King şi Louis Downey, care vorbeau atât de liniştiţi jos, nu vor observa că fata lipseşte decât după ce ea va fii de mult plecată.