Child of light

[Colin Hawkeye Rovson]

• Devenise mai degraba un obicei pentru el. Poate ca avea ceva tangente cu paranoia. Poate ca domnul Kurt Malfoy avea dreptate, iar Hawkeye avea sa ajunga un nebun. Dar chiar si cu astfel de ganduri in minte, nu se putea opri din a verifica cat de des putea semnele.
  Poate era putin obsedat si obsedant. Poate era ceva mai mult. Se repezea la granitele Padurii Interzise inainte de micul dejun, inainte de ora de Ierbologie, inainte de ora de Grija fata de Creaturile Magice si chiar si inainte de cina. Si de fiecare data - dar de absolut fiecare data! - semnele lasate de el erau aceleasi. Isi petrecuse o seara intreaga aranjand pietre si ramurele in forma unui lup. Nu dorea sa foloseasca magia pentru a face asta. Vroia sa atinga fiecare bucatica, constient de faptul ca va lasa macar o urma fina din mirosul pielii sale. Si pana la urma asta era si ideea. Isi dorea sa fie un semn clar pentru Fantine.
  La orele comune cu Cercetasii statea mereu cu urechile ciulite in speranta ca va afla ceva despre domnisoara Tholomyes, ca tanara era undeva prin Hogwarts, in siguranta, facand probabil tot posibilul pentru a-l evita pe Soimean. Si totusi, niciodata nu auzise macar un mic indiciu care sa-l indrepte spre Fantine. Cercetasa nu mai aparea nici la mese. Devenise un obicei si faptul ca Hawkeye era mereu atent sa vada chipul cunoscut pe undeva.
  Intr-un final, atunci cand Ema l-a 'descusut' intr-o seara, si-a dat seama ca nu mai avea ce face. I-ar fi placut sa intoarca timpul inapoi, insa nu stia cum sa faca rost de o Clepsidra. Si chiar si asa, cat timp ar fi dat inapoi? Ar fi lasat un mesaj pentru varianta sa din trecut ca sa nu se duca sa exerseze vraja aia stupida pe patronus sau ar fi lasat un indiciu pentru a evita orice avea de a face cu trandafirii albastri? Se gandi ca era vina lui. Ar fi trebuit sa fie rece cu Fantine, sa o faca sa-l urasca. Sau macar sa nu-l cunoasca. Trebuia sa nu permita crearea unei legaturi de prietenie intre ei, insa Soimeanului ii fusese greu sa-si dea seama de evolutia petrecuta pentru Cercetasa.
  Ofta, nestiind ce ar fi putut face. Cumva, avea sentimentul ca toata povestea asta se va termina prost.