You better keep a distance

[Aylee L. Lovel]

• Aylee se opri, stand nemiscata aproape, cat timp soimeanca privi in oglinda. Stia ca imaginea nu se poate schimba daca te gandesti la altceva sau esti distras. Magia oglinzii nu avea nici o legatura cu asta, insa asa i se parea in regula. Contactul, chiar daca doar spiritual, cu oglinda era ceva destul de personal, iar cel ce nu intelegea asta nu simtea cu adevarat magia din spatele ramelor de lemn. Nici ei nu i-ar fi placut ca cineva sa o tina de vorba in timp ce isi aflase cea mai adanca dorinta. Ceva atat de adanc, incat nici ea nu isi recunoscuse asta niciodata. Si nu vroia sa o recunoasca nici acum, fiind mai degraba inclinata sa creada ca Oglinda s-a defectat. Poate mai nou iti arata cea mai mare temere... Rasul ironic din capul sau ii raspunse in mod direct la intrebare.
  Cand isi cobora ochii din tavan observa ca Ema se intoarse inspre ea. Probabil ca oglinda ii aratase ceea ce asteptase sa vada. Isi aminti de o sintagma citita pe ambalajul unei pungi de pufuleti verzi, cu ceva timp in urma. "Oamenii buni primesc ceea ce merita, oamenii rai priesc ceea ce vor." Nici atunci nu neglijase citatul acela, insa cu timpul incepea sa inteleaga altfel acest lucru.
  -Acum ne impartasim ceea ce am vazut, dupa care ne facem unghiile si ne batem cu perne? Sau cum?
  Ii venea sa isi dea una peste gura. Nu ar fi trebuit sa spuna asta, nu avea motive sa fie nesimtita. Si totusi, ii scapase. Isi apasa degetele peste tample ca sa isi revina, caci dintr-o data i se parea ca este foarte cald in sala cea prafuita. Nu avea in obicei sa isi ceara scuze, asa ca pur si simplu isi atinti privirea in podea.
  -Vrei sa imi spui ce ai vazut? intreba pe o voce lina, calma, neutra. Vocea ei naturala.