Child of light

[Fantine Tholomyes]

Ceaiul cald de menta pregatit de femeia in varsta ii facu bine.O calma pe putin, iar ea putu sa isi construiasca in minte un plan bine pus la punct...Trebuia sa afle ce era cu tatal sau asa ca nu ezita sa intrebe, cu toate ca dedea dovada de o lipsa de respect totala.Era normal sa o intrebe ce face si sa fie interesata ce se intamplase in viata ei de pana acum, viata ei de dupa plecarea fiului iubit.

"Scuza-ma, insa ai putea sa-mi povestesti ce sa intamplat dupa plecarea noastra?Cu tata te-ai intalnit?"...Sunase oarecum ciudat, insa incercase sa puna in vocea ei un pic de simpla curiozitate specifica oricarui copil, vrand astfel sa imblanzeasca inima femeii.

"Atunci astia cu vanzarea casei ziceau ca proprietarul nu se prezentase zilele acelea, eu stiam insa ca aici traise fiul meu, pe care nu il mai vazusem de 20 de ani.Am decis cu bunicul, sa o cumparam, aici erau ascunse atatea lucruri de-ale voastre, si poze, si haine, si amintiri o gramada...Si cel mai mult speram sa va reintoarceti...insa nu a fost sa fie!" batrana inceta sa mai povesteasca, emotiile fiind prea puternice...
Nu primise nimic, nici un indiciu, nici o mica luminita care sa o duca pe drumul drept!
Un somn bun ar fi ajutat-o sa isi aranjeze gandurile si sa-si faca ordine in idei...
Batrana o conduse spre camera pentru oaspeti.Ii aseza frumos patul cu o cuvertura mov-pal inflorata.Era multumita ca era lasata sa se odihneasca.Mintea sa fusese supusa atator incercari in ultimele ore.Avea nevoie de odihna mai mult ca niciodata.
Lasa capul sa-i cada usor pe perna moale, savurand din senzatia deja uitata a unui pat caldut...Somnul veni mai repede ca niciodata...

"...Colin pierdut in intuneric, cu bagjeta luminand slab, pana cand ajunse a se stinge total.Cauta ceva sau pe cineva.Era naucit si confuz ca si cand fusese aruncat acolo pe neprins de veste...Aparitia lupului era cu totul neasteptata.Un lup negru cu ochi intunecati si mers greoi.Il simti ca pe unul de-al sau, ca pe unul din familie...Mersul incet si groi se transforma in niste salturi puternice ce ascundeau inceputul unui atac.Colin incerca din rasputeri sa se apere, insa lupul era mult prea puternic.Fantine privea totul din umbra, fara a se implica, fara a incerca sa salveze sau sa ajute macar!...Simtea senzatia pe care o traia lupul negru ce ataca, simtea o bucurie, savurand sangele fierbinte picurandu-i pe botul umed", luase forma lupului.Se transforma in ucigasa lui Colin"...
Se trezi transpirata, tipand, si gafaind...Nu se mai putea ca treburile sa stea asa!Pentru a pune capat cosmarurilor si intregii povesti trebuia sa riste macarr putin timpsi sa se intoarca inapoi, sa se intoarca de unde pornise...
...Inpoi spre "trandafirii albasti"...