Somewhere along the way

[Colin Hawkeye Rovson]

• Nimfomana... Ceva il facea pe Cols sa creada ca toate cuvintele de mai devreme nu fusesera doar o gluma menita sa-l intoarca din drum. Insa lasa subiectul sa scape cu lejeritate. Erau anumite lucruri pe care cei doi nu si le spuneau si erau anumite limite pe care Hawkeye trebuia sa le respecte. Se obisnuise asa si trebuia sa recunoasca faptul ca era un exercitiu bun pentru el. Oricum fusese mereu un Soimean prea curios, iar 'regula' asta ii punea 'nestapanirea' la respect. Deci, pana la urma, nu avea motiv sa comenteze.
  Lucruri normale. Asta tinand cont de cat de normale puteau sa fie lucrurile pentru el. Oricum, prinse mesajul si se bucura in sinea lui ca cineva de incredere ii confirmase ceva ce stia de mult timp. Simplitatea era buna. Macar uneori.
  " Rosalie e bine, presupun. Sanatoasa si ocupata cu scoala. Despre restul... Eu... Nu stiu exact. Presupun ca nu. Nu inca. Este..."
  Pufni, ridicandu-si privirea spre cer. I se parea ca era o treaba complicata, greu de inteles, dar isi dadea seama cat de mult se insela. Problema era chiar simpla. Circumstantele de asemenea. Detaliile nici nu mai contau. Iar cu totul, situatia parea chiar putin amuzanta si ironica. Se uita inapoi la Kurt, zambind stramb, intr-o jumatate de incruntatura amuzata, intrebandu-se ce parere va avea el despre asta. Pana la urma, Malfoy avea ceva mai multa experienta decat el.
  " Sunt cumva prins intr-un triunghi amoros. Oricat de mult incerc sa ma prefac ca nu constientizez asta, e imposibil sa nu ma prind. E straniu. Si e o bataie de cap. Adica, vezi tu, mie imi place de Rose, Rosaliei ii place de... nu stiu daca de mine in sensul ala. Nu sunt foarte sigur. Si apoi mai e inca o tanara cu care am avut cateva accidente nefericite. Iar acum sunt pur si simplu buimac si imbarligat pana peste cap. Si ma gandesc ca daca eram ceva mai nesimtit nu se ajungea in situatia asta. Si e simplu, dar e complicat pentru mine"
  Vorbi repede si abia daca trase aer de doua ori. Asa ca sfarsitul veni pe o voce abrupta acompaniata de o privire serioasa si cumva intrebatoare - intr-o masura mica, ce-i drept. Pufni iar.
  " Si desigur ca nu imi tai venele. Tu mi-ai spus sa nu ma strofoc prea mult din cauza asta. Nu merita."