the reunion

[Kurt F. Malfoy]

• Primi corpul firav in bratele sale,simtind cum o bucurie puternica,pura,ii inunda fiecare particica din fiinta sa. Inchise ochii si trase adanc aer in piept,bucurandu-se de acel moment ca de un lucru unic,un sentiment pe care nu il va mai avea vreodata. Atunci cand Lexie se departa de el,aproape ca ar fi tras-o inapoi insa realiza ca nu-i statea in fire si ca cel mai bine ar fi fost daca politetea rece si totusi extrem de falsa - caci in realitate numai distanti nu erau - ar fi fost cea mai potrivita.
  
  '' Si tu la fel. Esti mica si totusi esti...altfel. Mai puternica. Te simt vibrand de fericire si amaraciune,deopotriva.'' Apoi privi in pamant,cu un zambet stramb pe buze,fiind atent si la faptul ca inca o mai tinea de maini,ca si cum legatura fizica dintre ei,la momentul respectiv,l-ar mai fi tinut in viata. '' E inceputul sfarsitului,cum altfel? Nici nu ma asteptam la mai putin din partea ei. Mereu a visat la lucruri marete,eu mereu am fost moderat,uman. Ea visa sa fie divina. Nu ma surprinde ca am ajuns s-o cunosc pe Nina.''
  
  Caci stia ca de aceea era Lexie trista. Toti stiau asta. Toti aflasera,inclusiv el,desi nu statuse atat de mult timp prin Londra. Nu statuse deloc insa anumite persoane avusesera grija sa il informeze,persoane pe care nici macar Lexie sau Stark nu le cunosteau dar care faceau o treaba buna. Realizand ca atinsese un punct sensibil si ca Lexie astepta reactia lui,Kurt raspunse pe un ton ceva mai optimist:
  
  '' Ia partea buna. Macar avem un tradator in minus si acum stim cine ne sunt dusmanii. Imi fac griji pentru toti Devoratorii,pentru toti Intunecatii dar in ochii lor,cuvintele mele sunt egale cu zero. Totusi,stim cu cine ne confruntam. Mai ales eu. Eu ii cunosc slabiciunile,ea nu le cunoaste pe ale mele. Putem spune ca am fost mereu fals,din prudenta. Deci bucura-te doar de prezenta mea si las-o pe Nina.''