Child of light

[Colin Hawkeye Rovson]

• Colin il privi cu ochi mici pe barbatul din fata lui. Stia prea bine ca toata intamplarea se putea termina intr-o secunda. Un gand negru, o vraja scurta si s-a rezolvat. Nu mai conta cine murea si cine traia. Conta doar cine era mai rapid. Cine avea tupeul. Nu mai conta cine avea pregatirea, cine avea experienta. Totul se rezuma la o clipa de foc. Si cumva, Colin stia ca va pierde intr-o astfel de clipa. Nu ar fi suficient de rapid incat sa ucida...
  Ceva se debloca in mintea lui, iar realizarea aproape ca-l facu sa se dea inapoi. Pe barba lui Merlin si ceaunul lui de cupru! Chiar asta facuse cu o zi in urma! Ucisese. Informatia il soca pe Soimean, zdruncinandu-l din temeliile sufletului. Ucisese un om pentru a se apara... Nu. Ucisese un om pentru a-l opri sa ucida. Cat de ironic! Ochii i se marira, pupilele i se dilatara, iar un scancet scurt ii scapa printre buze. El omorase un om cu doar cateva ore in urma... Mana ii tremura, dar a facut tot posibilul sa se controleze. Va avea timp mai incolo pentru pacatele sale. Acum trebuia sa o protejeze pe Cercetasa din spatele lui. Si a-pro-pos de Cercetasa...
  Cuvintele ei il izbira. Era ca si cum i-ar fi turnat cineva o galeata cu apa rece in cap. Era nebuna? Se dusesera intr-adevar si ultimii ei neuroni? Isi intoarse putin capul, uitandu-se la ea cu ochi mari, socati, plini de neincredere. Doar nu vorbea serios! Adica el facuse tot posibilul sa o apere ca s-o lase acum sa se duca de buna voie la taiere? Asta iesea din discutie! Clar! Si trebuia sa-l convinga pe barbatul din fata sa de propriul adevar. Asa ca isi intoarse iar privirea spre el.
  " Poate ca eram nevinovat acum ceva vreme... Poate ca daca veneai cu cateva ore inainte m-as fi dat inapoi. Dar acum e ceva mai mult, nu? Eu nu sunt doar victima colaterala, am dreptate? Nu mai sunt asta din momentul in care l-am omorat pe varcolacul pasionat de polipotiune."
  Zambi, ca de larg si de amuzat putea. Si poate el era cel care devenise nebun acum.