curiosity killed the cat

[Ivy Thibault]

• Ivy se uită la Guillaum brusc, aproape plesnindu-l cu privirea pe bărbat.
  - Niciodată, spuse ea, pe un ton serios şi plin de ameninţare subtilă, să nu te atingi de India. Nu-mi pasă cu cine te bagi, din partea mea poţi să te furişezi şi sub cearşafurile lui Lexie dacă tu crezi că asta ne ajuntă, dar pe India las-o în pace.
  Ivy îşi amintea cu mult prea mult drag de frumoasa Viperină ca să îl lase pe Guillaume să o distrugă chiar acum. Ştia exact cât de greu îi fusese, câte suferise, şi tot ce mai lipsea acum era ca Guillaume să se bage şi să se joace cu mintea ei. Singura pe care trebuia să o protejeze era India, şi nu avea de gând să se lase uşor.
  Nu mai putea fii Ivy acum. Era mult prea diferit totul ca să mai rămână Ivy. Avea nevoie de o schimbare, de un alt nume, mai puternic, pregătit să înfrunte tot. Avea impresia că perioada întunecată a vieţii ei urma să ia sfârşit, însă nu putea fii fericită dacă trecutul i se arunca în faţa ochilor la fiecare chemare. Nu voia să îşi amintească de vocea lui Kurt atunci când cineva ar striga-o pe nume sau de reproşurile lui Lexie atunci când altcineva îşi va prezenta condoleaţele.
  Femeia zâmbi din colţurile gurii, aruncându-şi privirea nostalgică pe pereţii murdari.
  - Şi poţi să-mi spui Nina de acum, i se adresă ea lui Guillaume pe un ton puţin prea subţire.