|
|
15 Nov 2012, 19:53
|
|
Evan F. Lovel
|
Posts: 179
RP Posts: 151
Joined: May 2012
Reputation:
21
Casa: Viperini
Galeoni: 680
|
|
- Evan fu uşor surprins că Smith reuşise să se ferească de vraja lui, însă nu avea să renunţe. Îl enervau vorbele ironice ale bărbatului, i se păreau stupide şi fără rost. În plus, dramatiza prea mult totul, parcă erau în filmele proaste ale Încuiaţilor.
Evan îşi dădu ochii peste cap la chestia cu calul alb, apoi aruncă o privire furişă spre Julieta. Se citea în ochii fetei că avea un plan. Adevărul era că situaţia în care se aflau le era favorabilă. Evan îl putea dorborî uşor pe Smith care nu învăţase să se lupte singur, având mereu gorile după el, iar Julieta era legată cu nişte noduri uşor de desfăcut de un scaun de lemn, care putea fii uşor de demontat. Aşa că Evan era încrezător.
Şi avea de ce. Julieta se năpusti asupra lui Smith şi băiatul îi zâmbi mândru când o văzu cu briceagul la gâtul adversarului.
- Cine şi-a pierdut calul şi ce ai mai zis tu pe acolo acum ? întrebă Evan, amuzat.
~ paint splattered tear drops on my shirt ~
Does it depress you ?
To know just how alone you really are ?
lexie's clone
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|
|