Child of light

[Colin Hawkeye Rovson]

• Albastrul lichid straluci cu emotie, iar ochii lui se marira usor in anticipare. Nu zambea, insa, asa cum ii zisese cineva inainte, banuia ca urma colturilor ridicate ale buzelor exista. Pentru ca Hawkeye era mereu un zambaret, indiferent de situatie. Pentru ca el era energic si vibrant in esenta. Era constient de faptul ca acest Hawkeye disparuse de cateva ore zdravene, inca de cand gasisera primul trup neinsufletit in tunel, la inceputul intregii calatorii. Dar acum calatoria luase sfarsit si cumva, optimistul de el nu se intorsese. Spera la fel de mult ca inainte, spera la fel ca intotdeauna, dar nu mai era acel 'vazator a partii pline a paharului', asa cum ii statea in caracter. Si cumva, stia ca acel Colin nu se va intoarce pana cand povestea nu se va incheia cu totul. Pentru ca ei trecusera doar de primele capitole. Simtea ca erau inca multe 'pagini' de frunzarit pana la deznodamant. Se intreba in treacat daca macar trecusera de punctul culminant, dar avea senzatia ca raspunsul e 'nu'.
  O urmari pe Fantine cum isi ridica barbia, cautand intrebarea din ochii ei albastri. De indata ce intelese, zambi. Un zambet tipic lui, un lucru ce lipsise in ultimele ore chinuitoare. Isi pocni degetele si isi freca palmele.
  " Pai ce mai asteptam? Avem cateva indicii care asteapta sa fie puse cap la cap, iar tatal tau nu o sa astepte o vesnicie ca sa fie gasit"
  Iesi pe culoarul intunecat, acolo unde mirosul greu al mortii inca mai impregna aerul. Lua cartile si biletul pe care le abandonase atunci cand fusese atacat si se intoarse cu ele inapoi la Fantine. Se aseza pe podeaua prafuita intr-o pozitie turceasca, unindu-si calcaiele intr-un fel straniu.
  " Fanty, inainte de toate trebuie sa-mi promiti ca o sa ai mare, extraordinar de mare grija! Ca o sa fii precauta si nu o sa te avanti in nimic fara sa analizezi. Promiti?"
  O privi serios, incercand sa se impuna. Daca aveau sa-l gaseasca pe domnul Tholomyes, atunci Colin avea sa se asigure ca fiica acestuia va fi in siguranta.