i see humans but no humanity

[Wanda J. Bennet]

• Isi dadu ochii verzi si mari peste cap teatral vazand lipsa de tactica a baiatului, probabil era incepator. Si nu, nu era femeia- pisica, nu era ca o pisica, nu era lingusitoare si mai ales nu cerea afectiune din partea nimanui. Era mai inchisa de felul ei la sentimente, ii placea sa se joace cu barbatii si apoi pur si simplu sa-i lase, ca si cum si-ar fi batut joc de ei in cel mai hain mod. Fusese ranita de prea multe ori ca sa mai creada in ei, asa ca acum se razbuna pe fiecare in parte. Tresari scurt cand se trezi trantita la perete, iar cand el se apropie de ea, poate prea aproape isi puse degetele lungi pe pieptul lui si il indeparta, spunand:
  
  - Prea aproape, batman. Ai grija, musc. Pufni scurt in ras, insa ii veni o idee. Avea sa inceapa jocul, cu ajutorul baghetei ii lua de la gat medalionul si il lasa intre degetele ei fine si lungi spunand:
  - Oh, medalionul de la mamica? Ce frumos..acum, jocul tau regulile mele. Murmura ea in cele din urma si in cateva secunde se afla la cativa metri distanta de baiat, nu strica putina joaca.
  - Haide, batman..te lasi la o fata?Pocni din degete si ajunse in spatele lui, apoi pocni iara si ajunse in fatza lui la cativa metrii, incepea sa-i placa acest joc.