if you fall i'll be there

[Aylee L. Lovel]

• In cele din urma ajunse la locul indicat. Se uita un pic in jur, insa nu vedea nimic special. O piata, niste banci pentru oamenii obositi, niste copaci plantati in locuri strategice, o cladire interesanta pe care scria ceva, insa nu se obosi sa citeasca. Ceea ce i se parea ciudat era ca desi toata lumea se uita atent la cladire, nimeni nu intra. Ar fi vrut sa afle mai mult, insa nu era momentul si nici nu era in starea necesara.
  Tanarul de data trecuta veni inspre ea, repezit. Viperina facu un pas in spate, si isi petrecu mijlocul cu bratele. Baiatul acesta se manifesta atat de diferit de alti oameni... Pe cand ea era mereu calma si rece, baiatul acesta parea facut din lava. Mereu gata de ceva, cu ochii cei verzi plini mereu de vapaie. Se gandise mult la acesti ochi verzi de cand nu se vazusera. Nu puteai sa nu te gandesti la ei. Isi scutura apul. Nu putea sa gandeasca in felul acela. Probabil ca el o considera o fetiscana neiesita de pe bancile scolii, numai buna de a rade.
  -Aylee, raspunse ea sec, calm, fara inflexiuni in voce. Daca o sa facem asta, sa o facem cum trebuie.
  Realiza ca vocea ii sunase probabil sarcastica sau superioara. Insa nu putea controla asta. Nu stia ce sa faca, pentru a-si ascunde tremurul din voce. Ar fi vrut sa fuga. Sa se duca acasa si sa se bage sub plapuma, neiesind de acolo cateva zile. Ar fi vrut chiar mai degraba sa aiba din nou acele cosmaruri. Nu erau mai rele decat situata de acum.
  -Asta o locul tau magnific? O piata intr-un oras de incuiati? interba sceptica, incrucisandu-si mainile la piept. Avea sa treaca in defensiva.