Hello, hello - where did you go ?

[Colin Hawkeye Rovson]

• Ultimele zile se dovedisera un adevarat calvar. Si nu ar fi fost asa daca Hawkeye nu s-ar fi incapatanat ca de obicei. Macar invatase ceva din toata povestea asta. Cand cineva iti spune sa nu folosesti un obiect de la Zonko fabricat cu scopul de a taia hartie tocmai pentru a taia hartie, atunci e bine sa asculti. Un obiect al farselor ramanea un obiect al farselor. Nu se simtise in viata lui mai prost, aratand mai mult decat ridicol cu plasturi colorati infasurati pe fiecare deget al mainii. Pe inelare chiar avea cate doi!
  Cu toate astea, orgoliul nu-l lasase sa renunte, iar incapatanarea nativa nu facea altceva decat sa-l 'bage si mai mult in groapa'. Asa ca acum era in drum spre Aripa Spitalului, hotarat sa mai faca rost de cateva bandaje pentru noua taietura de deasupra sprancenei drepte. Cum reusise, nici el nu stia.
  Intr-un fel, se simtea revigorat sa inainteze spre locul din castel dedicat medicinei. Hawkeye isi dorea sa ajunga Vindecator si, in ciuda comportamentului energic, studia cu sarguinta pentru a-si indeplini visul. Se putea vedea peste cativa ani, imbracat intr-un halat alb, cu o masca pe figura si cu ochelari pe nas, intreband despre simptoame si sasaind printre dinti atunci cand ceva nu era in regula, atotcunoscator. Dar mai avea pana la partea aia. Foarte mult timp. Chiar si asa, continua sa se simta atras precum un soarece de o felie de branza de sala inalta din Aripa Spitalului.
  Pasii lui rasunara intr-un ritm alert pe coridorul pustiu, insa la un moment dat deveni constient si de alt sunet. Se opri aproape de usa din lemn, uitandu-se in directia zgomotului. Hawk ramase inalt, privind cumva blocat in gol pana cand o silueta feminina ii aparu in aria vizuala. Primul lucru pe care il remarca era culoarea intunecata a parului fetei, urmat rapid de felul in care isi tinea incheietura stanga.
  " Esti bine?" intreba el, facand un pas larg spre ea, analizand din priviri incheietura. Toata informatia invatata in ultimele doua luni ii veni in minte intr-o fractiune de secunda.
  

OOC: Sper ca nu te superi ca am continuat eu. Daca e, doar da-mi un pm. Pardon, o bufnita ^_^

• Edit by Isa: Deloc. >< O sa continui maine.