wild chid

[Aylee L. Lovel]

• Isi ciuli urechile sa vada daca mai prinde vreun zomot, insa nu auzi nimic. O fi fost un animal care se plimba pe aici, incerca sa se linisteasca singura. S-o fi speriat ori de noi, ori de Gloom. Excluse din start posibilitatea ca pisicuta ei sa fi facut zgomotul. Puiul ei era mai silentios si mai atent de atat.
  Prinse doar cu jumatate de ureche spusele viperinei. Se parea ca gasise inca o privinta in care nu semanau, asa ca le lasa sa treaca fara prea mare bataie de cap. Intr-un fel ii parea rau. I se pareau fascinanti oamenii la fel.
  -Ai dreptate intr-o privinta... Insa asta nu se intampla din cauza opiniilor diferite ci din cauza ca ego-ul unora e mai mare decat lista cu lucruri pe care le-au realizat in viata...
  Se opri, calculandu-si urmatoarele cuvinte, nedorind sa dea de inteles ceva ce nu ar fi vrut sa se inteleaga din cuvintele sale. Avea obiceiul de a da de inteles prostii din cauza a nu gandea inainte sa vorbeasca. Insa de data aceasta nu apuca sa isi reia ideea, caci dintr-un colt mai indepartat al poienii in care se aflau veni in fuga un tigru negru. O ocoli gratios pe sefa de casa, dupa care se aproprie de Aylee. Aceasa il maingaie la baza urechii stangi, dupa care se opri. Auzi din nou zgomotul, de data aceasta mult mai aproape. Ii arunca lui Lexie o privire plina de subinteles in timp ce isi scotea bagheta. Nu vroia sa se lupte sau nimic in genul acela, daca s-ar fi putut evita. Ea nu era genul de luptatoare, de aceea avea un tigru urias, pentru numele lui Merlin! Pentru o secunda, incepu sa se gandeasca daca sa nu isi ia forma de animag si sa plece cat mai avea ocazia, lasand-o pe Lexie sa se ocupe de orice s-ar fi intamplat.