Hello, hello - where did you go ?

[Lexie Stryder]

• Lexie îi zâmbi Isabellei auzindu-i vorbele şoptite. Nu ştia dacă voia sau nu să vorbească despre dubiile ei, care până la urmă se dovedeau mereu doar în mintea sa, însă nu putea să nu aprecieze faptul că sora ei simţise că era ceva în neregulă cu ea.
  Asta funcţionă ca un stimul pentru mintea şi inima viperinei, amândouă funcţionând brusc mai rapid şi mai eficient.
  Cu toate astea, Lexie îi făcu un semn discret cu mâna în semn că vor povesti altă dată. Îi era greu să îşi deschidă sufletul în faţa oricui, şi, chiar dacă putea spune că avea încredere în Colin, şi chiar şi Ada îi părea de încredere, era absolut sigură că nu va mai putea să se poarte normal în faţa lor. Pentru că îşi va aminti mereu de lucrurile spuse şi nu s-ar mai fi putut abţine să se gândească la toate aspectele ascunse ale personalităţii ei pe care cei doi le vor ştii.
  Viperina îl privi pe Hawk cum îi doctoriceşte mâna Isei. Nu putea să nu se încrunte la discretele tresăriri sau scâncete ale surorii sale în momentul în care şoimeanul îi înfăşura bandajele. Lexie avea şi ea ceva noţiuni de Vindecătoare pentru că era unul din visele sale să devină Vindecător. Aşa ajunsese la stadiul de Porfesoară de Poţiuni, studiind amestecurile de vindecare. Apoi începuse să fie pasionată de crearea poţiunilor şi încercase să facă din asta o profesie pentru că ştia că avea mai multe şanse dat fiind că se afla la Hogwarts tot timpul. Cu toate astea, i-ar fii plăcut mult un post la Sf Mungo. Se gândi la perspectiva de a merge cu Hawk acolo, ca parteneri şi de a căuta un post şi gândi.
  Lexie îşi aminti brusc de degetul ei, a cărui picături de sânge începeau să cadă pe podea. Tresări, apoi, mergând spre pansamentele folosite de Hawkeye şi înfăşurându-şi degetul. Rupse faşa subţire cu dinţii, apoi o legă curat în spate. Ura sângele. Era prea ... real.
  Aruncă batista la coş şi le zâmbi celorlalţi.
  - Accident la locul de muncă, ridică viperina din umeri, explicând.