Shine bright like a diamond

[Klaus Lovel]

• Observa expresia fetei ciudata, cel putin ca si cum ar mai fi avut umpic si ar fi explodat ca un vulcan. Insa nu zise nimica, poate subiectul asta o deranja asa ca din nou il lasa balta, nu voia sa fie nesimtit sau bagacios. Nu era genul, nu suporta persoanele care se bagau in chestiile intime si mai ales curiosii, de aceea el era mai singuratic si isi rezolva problemele singur, fara ajutorul nimanui. Isi arcui ambele sprancene cand tanara scoase un "hmph" si deja isi imagina desenele care le vedea cand era mic, la televizorul Incuiatilor.
  
  Insa isi scutura rapid capul pentru a reveni la realitate si se ridica in capul picioarele cand auzi numele lui, apoi imediat isi dadu seama ca ceva nu era bine, cel putin cand ii rostea numele nu era. Isi intoarse privirea intr-o parte observand o umbra cum trece pe langa usa, asa ca se intoarse inapoi spre tanara, zicand:
  - Stai aici, sa nu indraznesti sa te ridici. Acopera-te, sunt sigur ca cineva e pe aici. Spuse el serios, chiar nu voia ca ea sa pateasca ceva, asa ca o lua usor la pas stigand lumina facandu-se bezna totala, insa simturile lui ii spuneau ca dupa colt era cineva, asa ca se dusese pana la usa, se puse in spatele ei asteptand ca acel cineva sa intre in incapere, zis si facut. Pasii se auzira imediat, o silueta inalta si destul de mare intra in incapere, cu siguranta nu era o persoana care le voia binele. Acel tip se intoarse observandu-l pe Klaus, insa prea incet caci se trezi din partea baiatului cu un pumn in fata destul de zdravan si pica jos, lat.
  -Grozav, spuse el si il prinse de picioare tragandu-l afara din camera si lasandu-l pe scari. Se intoarse in incapere, aprinse lumina si inchise usa bine, apoi se intoarse zicand:
  - Iesim pe geam, alta solutie nu e. Si trebuie cat mai repede, altfel..se intoarce. O lua spre tanara ajutand-o sa se ridice de acolo.