Shine bright like a diamond

[Klaus Lovel]

• O privi pe Nina nedumerit, de ce naiba nu spunea nimica? Inseamna ca era bine, caci probabil daca nu era bine ori ar fi lesinat ori ar fi spus ceva..orice! Inghiti in sec simtind cum bataile inimii se domolesc, intr-un final fericit. Nu mai simtea deja durerea, parca fusese anesteziat sa nu mai simta aproape nimic insa era fericit ca tanara era in viata si scapasera de acolo, demult nu mai avusese parte de atata adrenalina. Pasul urmator probabil era sa mearga acasa alaturi de Nina si sa o ajute sa-si ingrijeasca ranile, caci..singura probabil nu putea face prea multe, iar la spital era mai rau.
  
  -Haide...trebuie sa mergem intr-un loc cald sa-ti dezinfectezi ranile mai bine, sa-ti punem noi pansamente si probabil ai nevoie si de o ciocolata calda sa te incalzeasca, iar conacul meu nu e departe de aici. Spuse el in cele din urma, surprins si el de faptul ca facuse asta. Nu mai invitase...multa lume la conacul Lovel, niciodata nu-i placuse compania proasta, insa acum era..diferit. Cu Nina probabil nu s-ar fi plictisit niciodata, chiar daca ar sta zile in sir sa povesteasca, probabil nici povestile nu le-ar termina. O lua de mana si o scoase din padure, avand noroc ca mai trecuse pe aici de doua trei ori in viata lui.