Fever

[James Bradley]

James se uita ciudat la fata care se asezase langa el pe banca, insa nu putu opri zambetul care se facea tot mai larg pe chipul sau. Ii placea intr-un fel ciudat indrazneala fetei.
"Ei bine, intrebarea e putin directa", zise James surazand."Dar tot timpul mi-au placut intrebariile directe, decat cele care se rotesc in jurul tufisului. Ca sa iti raspund la intrebare, ma gandeam la casa mea din America si cat de dor mi de ea. "
Si chiar ii era foarte dor de locul natal, fiind in primul an si toate cele.. Nu mai fusese vreodata atat de mult timp plecat de acasa si de parintii sai. Chiar si de prietenii putini care si facuse acolo ii era dor. Dar realizase ca tacuse prea mult timp si fata de langa el se uita cu ochii mari la el, asteptandu-l parca sa continue.
"Sti, nu cred ca ti-am retinut numele", zise James cu un zambet strengaresc pe chip.