innate warriors

[Agnes Marie Lovel]

• Isi inclesta mana dreapta, masura distanta dintre ea si Klaus si.. totusi, nu era bine. Nu avea sa foloseasca pumnul decat in fata mitocanilor.. insa si pentru aceia avea un tratament magic. Nu folosise niciodata forta bruta. De ar folosi-o atunci?
  
  Intinse bratul cu forta spre pieptul lat al fratelui ei, care se indoi putin, din reflex probabil.
  "Ei bine, am sau nu forta?" intreba bruneta, curioasa. Simtise cum pumnul ei strapunde materialul subtire al tricoului si intr-un fel sau altul se simtea mandra. Dar de ce? Lovise un baiat. Nu fusese pentru prima data. Pe Klaus il mai lovise de nenumarate ori; Se retrase incet, masurandu-l din priviri pe George. Arata ca un poponar cu pantalonii aceia bufanti la glezne. De ce nu treceau la zburatul cu dragonii sau la luptatul cu sabiile daca tot voia forta fizica? Fratele ei era un mister si pentru ea insasi. Nu-i dezvaluia mare chestie. Era foarte secretos, si nu mai era ca pe vremuri, cand planuiau sa se strecoare in bucatarie dupa fursecuri, apoi sa rada de tatal lor care era luat la rost din cauza fursecurilor lipsa; Si el fusese un mancacios, ca si ei.