Sweet dreams are made of this...

[Ema Snow]

• Ema zambi amuzata. Intotdeauna exista cineva care isi dadea seama ca ea este o eleva a Hogwarts-ului.
  " Ihim..." facu ea scurt si scoase ziarul. " Ochi-de-Soim, ultimul an."
  Astepta in liniste ca tanara de langa ea sa citeasca articolele care o interesau. Un gand dur ii atinse mintea, iar Ema isi lasa umerii sa cada usor. Realiza ca intr-adevar era in ultimul an la Hogwarts. Realiza ca in mai putin de 366 de zile va fi departe, probabil lucrand pe undeva sau mai degraba in uceinicie la vreun membru al Ministerului. Simti cum o prinde un val mic de disperare. Nu dorea sa plece. Si nu datorita puterii administrative pe care o avea datorita Sefiei Casei, ci datorita tuturor lucrurilor ce insemnau Hogwarts. Castelul, cu zidurile lui inalte, reci, decorate cu statui impunatoare. Armurile din argint, steagurile colorate, emblemele prezente peste tot. Geamurile inalte cu vitralii, mirosul pregnant al salii de Potiuni, toate plantele din sere, grifonii de piatra impunatori, leii mandri, serpii vicleni, bursucii prietenosi si soimii intelepti. Si elevii! Cat aveau sa-i lipseasca, fiecare in parte! De fiecare Soimean, de fiecare Cercetas, de fiecare Astropuf si de fiecare Viperin. O sa-i fie dor de atmosfera vesela din timpul meselor, de tensiunea de la ore, de atmosfera relaxata din Camera de Zi.
  Se trezi din reverie si isi ridica privirea spre tanara femeie. O privi o clipa nedumerita, neintelegand la ce se referea. Se uita in fuga la pagina ziarului si citi cuvintele intoarse. 'Ah!'
  " Intr-adevar. Insa stau si ma intreb daca e mai bine ca nu lasa nimeni sa scape vreo informatie... Tare mi-e ca ar fi un bine si un rau in acelasi timp. Si, in ciuda faptului ca nu suport sa nu am macar o idee vaga despre lucrurile astea importante, poate ca e un risc pe care trebuie sa ni-l asumam..."
  Ema ofta putin si invarti ceasca de ceai in farfurie, privind in gol.
  " Ziceati ca ati auzit de Hogwarts?" intreba ea politicos, desi regreta ca abatuse discutia de la subiect.