How cold it is outside...

[Lexie Stryder]

• Lexie îşi simţea nasul rece şi ştia că îi era roşu din cauza frigului. Se simţea foarte ciudat pe timpul iernii. Adora zăpada şi atmosfera pe care fulgii albi o forma în jurul corpului ei ce împrăştia o căldură parfumată, însă ura frigul. Nu îi plăcea faptul că îi îngheţau mâinile şi că aproape că o dureau degetele muşcate de frigul nemilos.
  Totuşi, privind în jur nu putea să nu zâmbească. Copii se tăvăleau prin zăpadă, se dădeau cu săniile sau se băteau cu bulgări şi mame îmbujorate de căldura casei ieşeau să împartă ciocolată caldă sau bomboane de la Zonko.
  Viperina voia să se încălzească şi îşi dorea mai mult ca orice să aibă în faţă o cafea cu lapte fierbinte.
  Îşi plimbă privirea pe vitrinele magazinleor vechi, căutând sigla de la Ceaunul Crăpat. De fiecare dată când trecea pe aici nu reuşea să evite acest loc. Era barul în care îşi întâlnise majoritatea prietenilor şi unde reuşea să se detaşeze de viaţa ei de profesoară şi Şefă de Casă la Hogwarts. Putea să se simtă pur şi simplu ca o fată dintr-un bar.
  Intră, auzind clopoţelul de deasupra uşii sunând. Obrajii îi ardeau brusc, suprafaţa subţire a pielii sale fiind încălzită brusc. Lexie îi zâmbi lui barmanului, cerându-i o cafea, apoi privi încăperea.
  Nu prea mai erau mese libere. Se gândi la început să stea la bar, însă voia neapărat o masă, chiar dacă asta însemna să socializeze.
  Căută cu privirea una cât mai liberă şi apoi sări de pe scaunul înalt, lăsând ceva mărunţiş pentru cafea. Se îndreptă spre masa de la capătul opus al încăperii, unde un bărbat stătea singur. Viperina zâmbi timid.
  - E liber locul ? îl întrebă, făcând un gest spre scaunul din faţa lui.