all monsters are human

[Lexie Stryder]

• Lexie ignoră prima lui afirmaţie. Trebuai să se aştepte la faptul că Raphael nu se gândea la nu ştiu de dragoste între fraţi după atâta timp. Cu toate astea, nu reuşea să îşi reprime un zâmbet atunci când îi auzi întrebările. O intriga acea curiozitate şi o făcea să aibă măcar iluzia că lui Raphael îi păsa că are un frate geamăn, indiferent dacă era numai pentru proprul interes.
  - Din câte ştiu eu, nu e foarte bine văzut de societate, spuse ea, ridicând din umeri. E destul de introvertit şi multă lume nici nu are ocazia să îl cunoască. În majoritatea timpului este prejudecat, deşi are momentele lui în care nu este foarte ... uman. Simte o plăcere morbidă atunci când vede suferinţă, ştii ? Îi place să chinuie oameni, şi am impresia că atunci când nu reuşeşte, preferă să se chinuie pe sine.
  Viperina aproape se cutremură la acele vorbe. Îl cunoscuse pe Victor o perioadă şi spera că informaţiile pe care i le dădea lui Rapahel să nu fie false în prezent. Poate că fratele lui se schimbase de când nu îl mai văzuse ea.
  - În rest, este foarte talentat şi are picturi superbe, continuă, cu un zâmbet strâmb.