only the strong one survives

[Klaus Baudelaire]

• Tresari brusc cand auzi o voce in fata ei, si aproape ca scapa meniul din maini. Ridica privirea si o zari pe Lexie, sefa de Casa si profesoara de Potiuni, si zambi politicoasa.
  "Ahemm, nu stiu"
  Se uita la ceasul de pe perete, si ofta.
  "Sigur. Trebuia sa vina cineva, insa se pare ca a uitat. Mai bine"
  Si chiar era mai bine! Nu vroia sa fie rea, insa Lexie era probabil o companie mult mai placuta decat un tip de 30 de ani, pedofil probabil, care ar fi plictisit-o cu cine stie ce tampenii de ale lui.