Threat ..

[Ema Snow]

• Tac-tac-tac-tac
  
  Piciorul Emei batea un ritm alert in podeaua curata, pe masura ce nerabdarea sa isi spunea cuvantul. Ea era din fire o persoana calma si isi stia prea bine limitele. Stia cand trebuie sa forteze si cand e bine sa se retraga frumos in liniste. Insa acum, situatia era diferita. Nu suporta sa stea pe coridoarele Ministerului, cu o multime de hartii prinse in brate, asteptand ca o fraiera sa primeasca un accept. Nu asa stateau lucrurile. Si categoric nu intelegea de ce trebuie sa suporte atata birocratie pentru o amarata de sugestie de aplicatie. Ema era in ultimul an la Hogwarts si era ferm hotarata sa nu piarda timpul pe acasa dupa terminarea scolii. Vroia sa intre ca si 'ucenic', sa prinda meseria si sa castige incredere in propriile puteri.
  " Snow P. Ema Grace" se auzi o voce feminina si plictisita, iar Ema se intoarse numai decat pe calcaie pentru a se uita la o secretara bondoaca, cu niste pometi buni sa te tai in ei, un sacou deux-piece impecabil si parul ridicol de spalacit.
  " Eu sunt" raspunse ea repede, speranta inflorindu-i in piept. Ore de asteptare aveau sa se termine in doar cateva minute.
  " Domnul Gregory va poate primi peste o ora. A intervenit o sedinta importanta"
  Soimeanca o privi ca trasnita. Pierduse trei ore din viata pe un hol mult prea oficial pentru nasul ei, asteptand si tot asteptand, numai ca sa mai astepte si iar sa astepte? Si era vorba de o sedinta, iar sedintele durau mult mai mult decat se aprecia. Ofta exasperata, insa aproba cu o miscare a capului, neputand sa se forteze sa comenteze. Desi, Merlin! cat o tentase sa comenteze! Ii ardea limba.
  Se decise ca ar fi in regula daca s-ar duce sa-si viziteze tatal. Stia ca nu avea prea multe cazuri in ultimele zile, asa ca era cel mai probabil sa fie in birou. Porni cu pasi rapizi pe culoar, pasii ei rasunand in linistea pustie. Ema se urca in primul lift si astepta plictisita sa ajunga aproape de birourile rar-ocupate ale Aurorilor. Probabil ca tatal ei o sa aiba o mica surpriza. Soimeanca chiar incepu sa regrete ca nu se gandise sa-i duca o cafea.
  ' Departamentul Jocurilor Magice' anunta vocea feminina a aparaturii audio a liftului. Cumva, Ema realiza ca nu o luase prea bine.
  " Ce o sa faceti? Ma veti ataca?"
  Privirea ei verzuie se uita inainte, luand in primire coridorul luminat de bagheta si cele trei siluete prezente. Actiona din reflex si parasi siguranta liftului. Hartiile din brate se imprastiara pe jos cu un sunet surd, insa nu-i pasa. Bagheta ei era deja ridicata si indreptata spre barbatul ce ameninta la randul sau.
  " Haideti sa ne calmam, ce parere aveti?" intreba tanara, vocea ei matura lasand ecouri in linistea brusca.