You're so hypnotising could you be the devil, could you be an angel

[Deborah Petrova]

Marii ochii cand ii auzi replica, dar nu o contrazise considerand ca nu e cazul. Continua cantecul surprinzator de bine chiar si pentru ea, desi nu era unul pe care il stia asa cum ar fi vrut. Mainile sale cazura iar pe langa corp atunci cand termina si se ridica usor pasind spre imensa oglinda, privind-o putin curioasa, dar clar nostalgica. Ii placea mereu cand era mic copil sa se imbrace in hainele pompoase ale mamei ei, si chiar sa incalte pantofi cu tocuri care nu ii veneau, inghesuind hartii si alte cele ca sa ii vina, admirandu-se apoi in oglinda imensa, care parca o facea sa para mai mare, mai inalta, mai frumoasa. Mereu iubise acea oglinda, avea intr-un fel o valoare sentimentala pentru ea. Isi trecu scurt degetele reci si sidefii pe suprafata ei, zambind melancolic, apoi isi retrase mana in timp ce irisii sai sclipitori se deplasau in toata incaperea, diverse amintiri devenind tot mai vii in sufletul sau care adunase multe mizerii pana in clipa de fata.