Dirty Hands

[Fantine Tholomyes]

Nici ghemul de carne parjolita si sangeroasa si nici norul ne praf si lichis violet nu isi facura aparitia...
Mai spera inca sa-i zareasca rochia aurie bine asezata pe trupu-i micut si sprinten, leganandu-se ca o papadie.Astepta parca ca fetita de lumina sa apara, ca speranta "in carne si oase" sa se intoarca la ea si sa-i ofere energia de care avea nevoie.Da!Chiar avea nevoie, fiindca picioarele o dureau incredibil de atata mers, iar intunericul ii amortea mintea.Se gandise la o transformare, insa ii era prea frica ca nu cumva legatura aceea sa dispara, ca singura salvare sa se evporeze, iar ea sa ramana prizoniera pe vecie in intuneticul instrainat...
Doar gandul ca ar putea sa-si salveze tatal ii mai dadea speranta.Acelea erau micile clipociri de lumina, cand se zarea indepartata o lumina, o lumina mai slaba acum si mai transparenta.
Ochii i se familiarizara atat de mult cu itunericul, incat nu mai avea nevoie de bagheta, o lasa totusi sa lumineze, cu toate ca mana ridicata ii amortise si ea demult, de teama ca s-ar putea intampla cine stie ce, iar ea nu ar reusi cu vraja.
Era disperata, incat lumina galbena a rochiei si rasetul copilei cu suflet de speranta nu mai aparea.Trecusera minute bune de cand nimic nu se ivea la orizont, numai Fantine inotand in bezna rece.
...Isi ridica mana pentru ca un scut pentru a se apara de albastrul sidefiu ce venea din departare ca o avalansa de lumina.La inceput sinistra si straina, mai tarziu atat de familiara si de dulce si calda, ca o mangaiere. Asemeni unui patronus, emanand aceeasi caldura si energie pozitiva si speranta, insa cu totul diferit, soimul lui Colin se aseza in spatele fetei, protector si autoritar in acelasi timp.Ii placea!Era inebunita dupa senzatia aceea, se simtea protejata! Acum lumina galbena aparu din nou, mai reala si aproape naturala!
Fantine inainta fericita ca intr-un vis frumoas, in mijloc de lumini, din fata condusa de speranta de foc; si protejata de un suflet fluid albastrui si cald, din spate.
Zari in lumina peternica placuta rugenita si veche, sprijinita intr-un picior de lemn aratand la fel de jalnic.Doar apropiinduse reusi sa desluseasca : "Pestera lui Godric" scris cu literea negre si cojite...