|
26 Dec 2012, 09:09
|
|
Ema Snow
|
Posts: 3,684
RP Posts: 2671
Joined: Oct 2010
Reputation:
381
Casa: Ochi-De-Soim
Galeoni: 1911
Animal: Husky Siberian-Ariadne; bufnita alba-Artemait; Leopard de zapada-Toothless
Slujba: Barman la "La trei maturi"
|
|
- Isi inchise strans ochii, rugandu-se din toata inima ca, oricare ar fi fost marele test si marele plan al tatalui ei, sa se sfarseasca mai repede. Aici nu era marea judecata a unui om. Asta era - macar in teorie - o cina linistita de Craciun. Nimeni nu era tradla raspundere pentru nimic si nimeni nu avea de infruntat obstacole peste limitele umane. Din nou, macar in teorie.
Ofta delicat, uitandu-se la motivul ei de bucurie nemarginita. Totul avea sa fie bine in final. Da, cu siguranta. Fie numai si pentru ochii stralucitori si plini de o energie mistica ai lui Will. Sau pentru zambetul fara egal, cu puterile incredibile de a vindeca orice grija a Emei. Sau pentru sufletul sau de inger! William avea cel mai pur suflet pe care ea il intalnise vreodata. Atat de cald in momentele ei reci, atat de linistitor si calm, racoros, in momentele ei furtunoase. Ema se simtea deja cea mai norocoasa fiinta de pe pamant si cea mai fericita fata care a trait vreodata. Si nu o interesau averile altora. Si nu aveau importanta bogatiile celorlalti. Pentru ca ea avea tot ce isi dorea in cel ce ii statea acum aproape. Iar alaturi de el, nu exista nimic care sa o invinga. Iar cei ce vroiau sa cucereasca orasul sperantelor sale ar fi facut bine sa se mai gandeasca. Pentru ca ea va face orice pentru William. Pentru ca el merita. Pentru ca el era Regele ei, iar ea era 'inima lui de leu'. Pentru ca ei erau impreuna. Pentru ca ei erau unul pentru celalalt, suflet pentru suflet, chiar si in lipsa cuvintelor. Si chiar mai conta altceva? Ema ar fi zis ca nu.
Se asezara cu totii la masa, intr-o liniste mai mult decat ciudata. Ema numara in minte secundele care treceau, simtind tensiunea aproape palpabila. Incerca sa nu lase garda jos, zambindu-i cat se poate de sincer lui Will. Dupa ceea ce paru o eternitate, Peter Snow zambi multumit si isi lua fericit tacamurile in maini.
" Ei, pari un flacau in toata regula, amice! Te rog sa te simti bine venit oricand in casa asta!"
Ema zambi si isi strecura mana pe sub masa, cautand-o pe a lui. Pai, marele moment se parea ca a trecut.
The darkest hour is just before the dawn.
|
|
Messages In This Thread |
RE: King and Lionheart. - by Ema Snow - 26 Dec 2012, 09:09
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|