Dirty Hands

[Colin Hawkeye Rovson]

• Tremura, strabatut de un fior sumbru. Parca cineva tocmai turnase pe el o galeata cu apa rece si il pusese in bataia vantului. I se facu pielea ca de gaina. Hawkeye clipi des, incercand sa-si faca privirea mai clara si sa indeparteze urmele de adormeala din ochii sai. Intre timp, mintea sa ii atragea atentia asupra faptului ca Cercetasa nu ii raspunsese. Si pe langa asta, incepu sa aiba strania senzatie ca e urmarit. O senzatie la cel mai sumbru nivel posibil. De parca cineva i se uita in suflet, conectat la gandurile si memoriile sale.
  Se ridica usor ametit, si, pe jumatate tarsaindu-se, pe jumatate mergand in genunchi, se posta langa fotoliu. Hawk se uita inapoi, cautand cu rapiditate privirea batranei Tholomyes. Incerca sa-i zambeasca asigurator, desi ii iesi cam crispat. Si, intr-o secunda, deveni ferm convins de faptul ca nu putea face asta de fata cu dumneai. Asa ca inventa numai decat o scuza cum ca banuia ce se intampla, dar ca are nevoie de un pat liber ca sa o puna pe Fantine. Dulcea doamna aproba, o ingrijorare induiosatoare in ochi. Insa nu ii zise nimic Soimeanului, disparand pe usa.
  Hawkeye isi intoarse toata atentia asupra Fantinei. Ii verifica pulsul si functiile vitale, asa cum invatase in cartile de medicina. Caldura din pieptul sau, caldura propriei magii, inca fragila in simtire, se revolta intr-o lupta pe care el nu o intelegea. Insa incerca sa se concentreze pe treburile importante. Se trezi destul de surprins sa vada ca totul era cat se poate de normal. Insa ceva o impiedica sa devina constienta. Daca ar fi gasit cauza, Hawkeye era cat se poate de convins ca problema s-ar rezolva. Se intreba daca nu cumva pustoaica nu-l ascultase si nu se grabise sa intre acolo unnde-i era locul atunci cand legatura sa cu exteriorul mental se rupsese. Incerca sa se concentreze asupra prezentei ei, uitandu-se peste umar, deasupra fotoliului, langa el... Insa nu prea il ajuta. Putea sa o simta, mai aproape ca niciodata, insa nu-si dadea seama unde statea.
  " Fantine, serios?" intreba aerul, incercand sa sune mustrator.
  Cumva, vocea sa capatase o tenta de enervare. Si-ar fi dorit sa-si tina magia in loc ca sa nu-l mai distraga cu respingerea aia prosteasca. Ce naiba avea sa respinga?