don't let the fear of falling keep you from flying

[Agnes Marie Lovel]

• La inceput, zilele de dupa plecarea lui Mark parura sa treaca nespus de greu. In timpul scurt cat fusese acolo se obisnuise sa fie cu el, sa discute cu el, sa manance cu el; La contactul buzelor lui calde cu urechea ei, o cuprinse o stare de euforie.
  Mark semana cu Peter Pan. Era Peter Pan-ul ei. Avea o imaginatie atat de bogata, era o fire atat de spontana si dragastoasa. Ii cuprinse chipul cu mainile sale, micute, si ii privi ochii. Erau verzi, insa ii aminteau de mare, iar tenul sau bronzat era precum nisipul. Deja isi imagina casa, cum ei doi alergau pe plaja, cum ea gatea in bucataria lui; Se putea casatori deja, avea toate calitatile necesare. Si magie.
  " De ce nu mergem? De ce stam inca pe loc?"intreba Agnes, pierduta in ochii baiatului. " Vreau sa ma pierd in peisajul din mintea ta, cel de acasa, cum m-am pirdut mai devreme in privirea ta. Sunt o visatoare pe langa faptul ca sunt nebuna.. " Isi lasa mainile sa alunece de pe fata, pe pieptul barbatului si-si cobori privirea in pamant. Era mai scunda decat, ceea ce era normal.