We meet again.

[Nathaniel Archibalt]

• Simți cum cineva îi sări în spate, și îi recunoscu vocea imediat, începând să râdă.
  -Care gnom mi-a sărit în spate tocmai acum? întrebă ușor amuzat, întorcându-se și privind-o pe Julieta, care se schimbase foarte mult.
  Îi zâmbi dulce, amintindu-și imediat de copilăria lui, Julieta făcând parte din ea. În minte i se revărsară toate belelele în care cei doi intraseră, toate jocurile, toate glumele. Zâmbi din nou la acest gând, apoi o analiză din cap până în picioare.
  -Cum de ești tocmai aici? Parcă nu ieșeai seara afară mai ales dacă era frig de crăpau pietrele, ca acum. spuse gândindu-se li amintindu-și cum în serile de iarnă când el dorea să iasă afară să privească cerul, Julieta refuza mai mereu datorită frigului insuportabil.
  Nici nu îi venea să creadă cât de repede trecuse timpul, cât timp trecuse de când cei doi nu s-au văzut și nu au mai petrecut ceva timp împreună.