We meet again.

[Nathaniel Archibalt]

• -Amețito, se fac 15 ani de când ne cunoaștem, plus 25 de ani de când părinții mei s-au căsătorit. Ai uita? întrebă râzând, ciufulindu-i ușor părul ca în copilărie.
  Chiar nu îi venea să creadă cât de repede trecuse timpul, parcă lipsindu-i copilăria.
  -Da, CV-ul meu, cum să nu. Crezi că dacă aș fi fost Viperin m-ar fi angajat cineva? întrebă amuzat de situație, dându-i o oarecare dreptate.
  Era juma-juma. Jumătatea lui bună, un Cercetaș adevărat, și cealaltă jumătate, un Viperin înnăscut ,exact cum zisese Julieta. Rânji scurt, luând o gură de cafea, care se răcise cât de cât. Nu îi plăcea cafeaua nici rece, nici fierbinte, iar cum era în acel moment era perfectă. Lăsă cana undeva în partea dreaptă a lui, oftând scurt, privind ceasul de la mână.