You're like moon!

[Irine Wagner]

Cand Ema incepu sa vorbeasca un zambet ii aparu pe chip lui Irine. Era foarte draguta si se pare ca era si sefa casei ei. Oricum nu avea nimic impotriva pentru ca ea se intelegea cu toata lumea fara nicio problema. Irine o asculta cu atentie pe fata pana cand termina de vorbit pana la capat. Acum putea si ea sa isi spuna punctul de vedere desigur.
- Sper sa ma obisnuiesc oricum nu este asa de res precum pare doar ca plange cam mult si asta te enerveaza cateodata. Si eu ma bucur sa te cunosc pe tine, chiar vreau sa cunosc mai multe persoane si da chiar mi-ar placea sa imi faci turul scolii....daca nu este vreo problema. Multumesc mult,spuse ea chicotind incet
Nici bine nu termina de spus cateva cuvinte ca niste zgomote se auzisera de la una dintre cabine. Myrtle cu siguranta nu era deci trebuia sa afle si Irine cine era pentru ca deobicei era foarte curioasa. Pasii ei se indreptara spre cabina cu pricina si a vazut o viperina blonda care era foarte draguta. Se uita intrebatoare la fata care era pe jos si a stat sa se gandeasca putin la asta. "Ehh pana la urma,asta era. Trebuie sa o ajut" gandii Irine. Un zambet ii aparu pe buze in timp ce mana i se duse in fata pentru a ajuta-o pe fata sa se ridice.
-Haide, te voi ajuta sa te ridici,spuse ea zambind dragut
Asta era firea ei, sa ajute pe toata lumea chiar daca in unele momente nu trebuia sa faca asta. In acest moment era normal sa ajute dupa ea si oricum nu facea o crima....spera ea.