We meet again.

[Nathaniel Archibalt]

• -Crede-mă că nici mie nu mi-a spus prea multe. Cred că acasă.. nu știu sigur. Nu am mai vorbit cu ea de câteva zile. spuse ușor gânditor, privind cățelul care era foarte cuminte la auzul vocii Julietei.
  Singurul lucru care il spusese mama lui era data când va avea loc și motivul, aceasta nedorind să spună mai multe. Câteodată Nate o ura pentru ceea ce făcea, însă era mama lui și o iubea foarte mult. Zâmbi ușor, apoi privi tavanul frumos decorat, având niște desene ciudate pe el.
  -Cine a făcut desenele? Sunt interesante. întrebă curios, mutându-și privirea asupra Julietei.
  Se dădu jos de pe masă, aplecându-se spre Licky, smotocindu-l puțin, așa cum îi plăcea lui când era mai mic. Chiar dacă Lucky crescuse, tot același câine fidel și iubitor rămăsese.