Dirty Hands

[Fantine Tholomyes]

Inchise ochii...Plutea printr-un intuneric pe care nu il vedea dar pe care il simtea ca pe o prezenta vie.La inceput ii placea, fiindca ii dadea voie sa contempleze si sa-si faca rotitele sa mearga, incercand disperat gasind un raspuns la intrebarea: "Ce se mai intampla de data asta?"; mai tarziu incepu sa o irite la fel ca si toata linistea aceea ce-i bazaia in urechi. Ochii i se adaptasera atat de bine cu intunericul, incat, atunci cand lumina puternica izbucni dintr-un punct necunoascul ascuns in fundal, acestia ardeau nebuneste, iritand-o pana la lacrimi...
Era o lumina albastra, foarte familiara, care venea cu mare viteza sprea ea, pana cand se opri, iar de undeva din departare se auzi un sunet inabusit ca o vuitura de tren.Da!Era un tren adevarat, iar cand privi imprejur descoperi o gara - ea mai obisnuita gara la prima vedere insa in care vibra o imensa doza de magia.
Nu se abtinu sa nu intre in tren, care pesemne pentru asta se si oprise, pentra ca ea, Fantine, fata fantoma sa intre.Descoperi cu stupoare ca in locul galagiei, nelipsite in orice tren, se asternea o adiere tesuta din soapte continue. Se trezi imbulzita de o multime de oameni necunoscuti, insa pe care, avea senzatia ca-i mai intlnise.
O inghesuiau, o calcau pe picioare si ii suflau in urechi aceleasi soapte surde.Se chinuia sa inteleaga ce era cu toata aglomeratia aceea de oameni noi si vorbe necunoascute, de informatie si date straine...
...Vedea in fata ochilor un copil mic cu ochi albastri si par ciufulit care alerga printr-o curte verde, verde.Ii placea piciul, mai ales ca avea pe chip ceva atat de cunoscut si familiar.Descoperi ca nu era un baietel tare cuminte, iar artificiile imprastiate peste tot in iarva verde, erau o dovada in acest sens.Ii placea atat de mult aerul acela proaspat si racoros, aducator de ploaie, incat ii venea sa ramana acolo pentru totdeauna, insa totul se destrama iar ea nimeri intr-o camera bine luminata, unde domina un albastru pur ce ii aminti iarasi de ploaie si de mirosul de iarba proaspata din curtea cu baiatul.Zari o biblioteca modesta, ce cuprindea cateva volume impunatoare despre medicina.Din nou un pusti, mai maricel, asezat pe un pat micut pentru dansul,de care statea rezemata o ghitara, delectandu-se cu o lectura captivanta.Era sigur un adolescent ce se confrunta cu problema cresterii rapide, incat ajunse sa nu mai incapa in patul in care doar cu o lun ain urma dormea linistit.Nu ii zarea chipul, insa observa dupa parul ciufulit in acelasi mod ca era pusti din gradina.La fel ca si prima "holograma" se destrama si cea de-a doua.Inaintea ochilor ii aparu un teren de vajthat, mai mic decat cel de la Hogwarts.Se ducea o lupta crancena, cand, deodata linistea si suspansul fu spart de un strigat disperat "Aiden! Nuu" iar in acelasi moment la pamant fu trantit cu forta un baiat cu par castaniu si ten galbui.Isi fracturase o mana....Din nou aceeasi camera vopsita in albastru, acelasi baiat, caeleasi carti de medicina...Simti din spate un zbarnait melodios si dulce, iar cand se intoarse zari un pusti, cantandu-i unei fete blonde si mult mai mari decat dansul, o melodie, la ghitara care era cu cateva minute in urma rezemata de micul pat...Din nou fata ii era aplecata, iar Fantine nu putu nici de data asta sa-i descopere chipul...Doi baieti, unul nalt si slab, cu parul valvoi, pesemne acelasi baiat, imbratisa barbateste, batandu-l cu palma pe spate pe un altul, mult mai micut, spunandu-i un "Bravo, fratioare!"...
Deodata in vartejul de viziuni Fantine se zari pe ea, alaturi de Colin, in Padurea Interzisa, exersand un Patronus.Era prima lor intalnire...Iar apoi in fata i se profila un lup maroniu cu ochi albastri asezat protector in fata unui baiat...iarasi Colin...
Realiza cu stupoare ca era victima intr-o lume necunoascuta, o lume starina, o lume in care Colin era eroul principal.Se simtea ca o intrusa, care avea sa ii curme intimitatea.I se baga cu bocancii in suflet, in sensul cel mai direct!
Nu mai vru sa continuie insirarea de momente, acre erau doar niste amintire la care ea nu trebuia sa fi atenta, nu trebuia sa rascoleasca trecutul altcuiva!Nu avea nici un drept!
Acum cand reusi sa-si alunge din fata ochilor orice urma de amintiri care nu ii apartineau, simti o prezenta straina, era Colin, el simtea atat de aproape, de parca ar fi fost inghesuiti amandoi intr-un singur corp.
Si daca era adevarat!?