About my story

[Samantha L. Adller]

Sammy & Lucas

Fetita mea cu ochii verzi,
Astept ca iarna iar sa vina,
Si tu de mine sa-ti amintesti, imi este dor de tine.
Cind printre gene ma privesti
Ingheata singele prin vene
Si cad in fata ta iar in genunchi,
Cind tremura lacrima pe gene.

Pffffffff, de ce cu totii citesc poezii de dragoste, daca nu princep nimci in ele. Nu cunosc ce-i ala romantism, cum te simti cind esti aproape de ati indeplini visele si de a incepe o noua viata. Ei bine micuta noastra Samatha crezuse ca ajunsese la acel moment al vietii, insa nu era chiar asa.
Ramasese aceeasi tinara idealista, chiar daca nu mai era atit de vie ca inainte. Poate ca nu isi mai facea veacum pe pamint intr-un trup ce semana izbitor de mult cu sufletul ce-l popula, poate ca nu mai putea sa atinga pe cei dragi si adese se primea ca sperie pe toti din jur din cauza actualei ei forme, dar nu era moarta cu totul.

O faceau vie sentimentele, ea putea fi rea, buna, trinsta vesela, exact ca si toti ceilalti oameni care avea carne si oase. Nu se deosebea prea mult de ei, dar total opusa. Se duse din spatele stundentului peste a carui umar citise poezia si isi retrase trupul sidefiu in in fundul bibliotecii. Fusese cindva locul ei favorit, sedea mereu la ultima masa, cea mai indepartata, doar acolo putea sa se detaseze de problemele celorlalti sa sa-si invete frumusel lectiile. Frumoase vremuri, cel putin atunci viata fusese mult mai interesanta decit acum.

OOC: Posts by Kaili~Lina