Cat-astrophe

[Ema Snow]

• Lasa umbra sa dispara si isi permise sa rasufle usurata. Lucrurile... Lucrurile puteau merge rau, dar momentan era multumita. Si chiar daca, prin nefericire, ar da cineva de ei, puteau pretinde ca sunt din timpul corect atata vreme cat Hawkeye isi tinea gura, iar partenerul de discutie nu se intalnise cu Ema sau Lexie corect-temporale.
  Simtea privirile celor doi indreptate asupra ei, insa Soimeanca incerca sa le ignore. Nu putea sa gaseasca o explicatie si nu putea sa gaseasca o solutie pentru problema cu Hawk-cel-din-trecut. Iar cand lucrurile nu pareau sa se lumineze... Trebuia sa fii sincer cu tine insuti si sa le infrunti cu pieptul gol. Tocmai aceasta idee o facu pe Ema sa se intoarca spre ei si sa zambeasca, o expresie cat se poate de sigura intiparita pe chipul ei.
  " O sa facem exact ce trebuie. O sa mergem la el, il batem pe umar si il oprim inainte de orice altceva. Pana la urma, e Hawkeye. Daca ar fi cineva care ar intelege ca asta e o situatie de care nu trebuie sa vorbeasca, pun pariu pe el. O sa fie ok"
  Se uita fix la pisoi, aruncandu-i o privire de parca tocmai zicea 'poate ma dezamagesti... mata'. Inainta prudenta spre Biblioteca, ignorand ghemul de blana neagra din bratele lui Lex.