just by my left brain

[Berny McNair]

Vrajitorul zambi multumit cand fata acceptase sa il insoteasca. Si asa nu ii placea sa mearga singur. Mereu se plictisea si ajungea sa vorbeasca singur pe strada, parand nebun.
"Nina...frumos nume" spuse el mangaind-o incet pe crestetul capului. Il amuza inaltimea fetei si il facea sa se simta ca un frate mai mare.

Bernard ajunse in fata tejghelei si ii zise vanzatorului ca vrea sa inchirieze o bufnita. Repeta aceeasi pasi plictisitori ca de fiecare data, ii multumi barbatului si iesi cu colivia afara fara sa uite sa o ia si pe Nina care statea speriata intr-un colt. Observand si acest detaliu al fetei, el o considera destul de interesanta si draguta in acelasi timp.
"Bernard..." ii zambi vrajitorul fetei de langa el. Vazand privirea mirata a acesteia, acesta continua "Bernard este numele meu dar mi se spune Berny..."

Vrajitorul pusese colivia jos si se ridicase punandu-si mainile in sold. Se invarti de trei ori in jurul coliviei si isi dadu seama ca este o bufnita de culoarea neagra iar mamei sale nu ii placeau deoarece considera ca aduc ghinion. Cu toate ca era un impediment destul de mare, Berny deschise totusi cusca, scoase incet bufnita dinauntru, o mirosi in semn de dezgust si ii legase de piciorusul micut scrisoarea ce o tinuse pana acum in buzunarul interior al robei. Ii dadu drumul si inchise cusca, trantind-o in fata magazinului. Isi batu mandru palmele intre ele si zambi satisfacut.
"Asa se face o treaba buna..."

Dandu-si seama ca a fost cam nepoliticos, Berny se intoarse entuziasmat spre fata de langa el si o intreba "Ai chef de o plimbare sau de o cafea?"
Stia ca ar fi trebuit sa se grabeasca spre casa, dar chiar dorea putina companie inainte sa petreaca un weekend intreg vorbind doar cu pitici de gradina plus ca afara erau minus douazeci de grade iar o cafea fierbinte ar fi prins numai bine. Nu ii placea sa ajunga acasa niciodata prin Reteaua Zvarr deoarece astfel se putea mereu razgandi si sa nu mai plece. In schimb, daca mergea cu trenul nu mai avea ce face si era obligat sa ajunga la capatul drumului. Se simtea prost ca nu prea isi placea familia dar nu avea ce face. In urma incercarilor lui nenumarate, parintii lui s-au dovedit a fi extrem de enervanti.