god knows i'm not dying but i breathe now

[Charles Duncan]

Auzindu-i spusese, si in acelasi timp si gandurile, fara sa vrea, ii dadu drumul lui Caesar care incepu sa sara si fuga in jurul ei. Charles ridica usor din sprancene fiind extrem de uimit de cainele lui. Deobicei nu se comporta asa..erareticent si arogant cu strainii, dar acum parea altfel.
In fine, il lasa sa-i faca tabieturile pentru ca nu avea cum sa-l cuminteasca acum cand deja era asa de prins in joaca lui.
Caesar incepu sa sara pe India, punandu-si labutele pe picioarele ei si dand din coada entuzismat.
Insa asta deja era peste puterea de intelegere a lui Charles, pentru ca devenea ciudat de prietenos.Pana la urma, gestul asta a lui Caesar ii smulse un zambet lui Chuck.
"E drept, suntem cam de aceeasi varsta, dar sa nu imi scadeti puncte apoi ca nu stiu vorbi frumos si alte chestii. M-ammai intalnit eu cu treburi de genul," spusesecincer Chuck. n-avea nevoie de alte probleme cu profesorii, chiar daca iesea intotdeauna din incurcaturi. In plus de asta, nu era prima data cand se intalnea cu profesori inafara scolii si habar n-avea cum sa reactioneze. Era aiurea..uneori ii se parea ca numai lui i se intampla chestii de genul. Cerea prea mult daca vroia doar studentele si atata?
In fine, oricum aceste ganduri inutile nu i se putea citit pe chip si nu se stresa prea tare sa si le alunge din minte. Asa ca pana la urma hotari sa destinda putin atmosfera, dandu-si seama ca ea nu era in toate apele ei.
"Sa imi amintesti atunci cand voi deveni Ministrul Magiei sau ceva persoana foarte importanta sa aduc niste reguli noi la Hogwarts ca sa stie studentii cum sa interactioneze cu profesorii inafara cursurilor."
Caesar continua sa se joace cu India ca si cum Chuck nu ar exista acolo. Dar nici Chuck nu se deranja sa-i faca observatii cainelui lui si continua:
" Si..deci..ce faci ...singura...tocmai aici?"